La portile moscheii de Kader Abdolah

Untitled-1

Kader Abdolah este pseudonimul unui iranian care si-a parasit tara natala in 1985, locuind mai intai in Turcia apoi in Olanda, si care scrie romane in limba olandeza. Romanul sau “Cuneiform” aparut in 2000 si reeditat in 2005 sub titlul “My father`s notebook” a fost extrem de laudat in tara sa de adoptie. Un critic literar italian l-a comparat pe Kader Abdolah cu Nabokov si Conrad.

La portile moscheii se desfasoara in Senejan, un oras cu traditie in tesutul de covoare care se aseamana foarte bine cu orasul natal al scriitorului Sulnatabad sau Arak. Cartea prezinta istoria unei familii privilegiate prinsa in turbulentele revolutiei iraniene din 1979. Familia lui Aga Djan a trait in casa de langa moschee timp de opt secole, oferind imami moscheii generatie dupa generatie, precum si comercianti de vaza ai orasului. Este mostenirea lor, comoara lor, ei sunt gardienii moscheii. Casa este ocupata in prezent de Aga Djan si familia acestuia, Alsaberi, imamul moscheii, Aga Shoja, muezinul (cel care face chemarea la rugaciune in moschee). Covoarele tesute de familie sunt renumite pentru frumusetea lor, modelele lor fiind inspirate din panajul pasarilor prinse in capcanele puse pe acoperis de nevasta lui Aga Djan. Cam asta este ordinea lucrurilor in Senejan: un trecut bogat ce continua in viitor. Bunicile matura in fiecare dimineata podelele  si viseaza sa mearga la Mecca in pelerinaj. Sadiq asteapta ca un pretendent sa bata la usa si sa o ceara in casatorie. Prima jumatate a cartii arata cat de profunde sunt radacinile, si cum lumea lui Aga Djan si a celor din jurul lui este ordonata cu usurinta. Dar, lucrurile incep sa se schimbe. Realitatea este juxtapusa cu sure (capitole) din Coran pentru a dezvalui viata asa cum era in ultimele zile sub dinastia sahului.

Povestea incepe in iulie 1969, odata cu introducerea pe ascuns in casa a unui televizor de catre Shabbal, pentru ca Aga Djan si imamul Aga Alsaberi, sa poata viziona aselenizarea. Cel mai bun pasaj arata cum autocratia sahului Mohammed Reza-brutala, cinica, intr-o graba disperata-a depasit si orasele iraniene traditionale in prima jumatate a anilor `70. In timpul revolutiei iraniene, Aga Djan si familia lui trec de la durere la jale, ingeniosi dar multumiti de obiceiurile si religia lor, nu se potrivesc cu duritatea partizanilor revolutiei. Fiecare membru al acestei extinse familii adopta o pozitie diferita. Unii se opun modernitatii americane importate de sah, in timp ce altii beneficiaza de inovatia occidentala.

A doua parte a cartii devine un catalog de greutati, cruzime si coruptie. Opresiunea si represiunea sunt frecvente. Lumea se intoarce pe dos: Shabbal sprijina revolutia islamica, iar celalalt nepot a lui Aga Djan, Nosrat, un cineast occidentalizat, devine membru al cercului intim al lui Khomeini. Oamenii buni transforma puterea in nebunie si isi tortureaza prietenii si vecinii, oamenii rai dobandesc puteri mult peste cele mai nebunesti vise.Dar exista si oameni buni in aceasta poveste. Politica inspirata de Islam ii netezeste calea spre putere a ayatollahului Khomeini dupa ce sahul a fost inlaturat. Imamul se autoreveleaza ca “judecatorul lui Allah”, responsabil pentru torturarea si executarea a sute de oponenti ai noului regim, inclusiv  a catorva care traiesc in casa de langa moschee.

Cartea este o poveste, o poveste  atat de plina de idei,de  mici comploturi ascunse in spatele altora mai mari, personaje din belsug si adevaruri factuale, incat e greu sa rezum totul fara sa fac o nedreptate cartii. Este una dintre acele carti despre care vrei sa scrii dar pana la urma ramai cu o frustrare pentru ca nu poti cuprinde totul intr-o recenzie si ai vrea ca fiecare persoana care citeste aceste randuri sa se grabeasca si sa cumpere cartea, pur si simplu o capodopera a vremurilor noastre.

„Toate poveştile persane se încheie cu fraza aceasta: „Povestea noastră s-a încheiat, însă barza nu a ajuns încă la cuibul ei.”

21 de răspunsuri la „La portile moscheii de Kader Abdolah”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s